Florilegiu patristic

Voi, daca vreti sa ma ascultati, deschideti toate usile hambarelor voastre, dati drumul bogatiei sa curga cu îmbelsugare. Dupa cum apele unui râu mare când strabat pamântul prin numeroasele canale îl fac roditor, tot asa si voi dati drumul pe felurite cai bogatiei sa se reverse în casele saracilor.

 

Sf. Vasile cel Mare - Despre lacomie.

Catre bogati. Omilie rostita în timp de seceta

Editura Institutului Biblic si de Misiune Ortodoxa

Bucuresti - 2009, pag.14-15


 

Împarte grâul tau fratilor tai! Da astazi nevoiasului ceea ce mâine e putred! Cel mai

scump chip de zgârcenie e acela sa nu dai celor nevoiasi din cele ce se strica!

 

Sf. Vasile cel Mare - Despre lacomie.

Catre bogati. Omilie rostita în timp de seceta

Editura Institutului Biblic si de Misiune Ortodoxa

Bucuresti - 2009, pag.18


 

Postul pazeste pruncii, face curat pe tânar, umple de vrednicie pe batrân; parul alb, împodobit cu postul, este mai vrednic de respect. Postul este pentru femei podoaba cea mai potrivita; este frâul pentru oamenii în floarea vârstei, talismanul casniciei, pazitorul fecioriei. Asa sunt binefacerile pe care le aduce postul în fiecare casa.

 

Sf. Vasile cel Mare - Despre post

Editura Institutului Biblic si de Misiune Ortodoxa

Bucuresti - 2009, pag.29


 

Dar, pentru ca postul sa fie vrednic de lauda, nu-i de ajuns numai sa ne înfrânam de la mâncaruri; trebuie sa postim post primit si bineplacut lui Dumnezeu. Iar postul adevarat este înstrainarea de pacat, înfrânarea limbii, oprirea mâniei, îndepartarea de pofte, de bârfeli, de minciuna, de juramântul strâmb. Lipsa acestora este postul adevarat. În ele sta postul cel bun.

 

Sf. Vasile cel Mare - Despre post

Editura Institutului Biblic si de Misiune Ortodoxa

Bucuresti - 2009, pag.34


 

Cea mai buna hotarâre si cel mai bun mod de înfrânare sa fie acesta: sa nu avem ca scop nici placerea, dar nici ostenirea trupului, ci sa ne ferim de întrecerea masurii în amândoua acestea, asa încât trupul nostru nici sa nu se tulbure din prea buna stare, nici sa nu poata împlini poruncile din pricina slabiciunii.

 

Sf. Vasile cel Mare - Cele trei cuvinte ascetice.

Constitutiilor ascetice. Epistole ascetice

Editura Institutului Biblic si de Misiune Ortodoxa

Bucuresti - 2009, pag.37


 

Asadar, sa ne ferim de slava desarta, câine rapitor al bogatiei sufletesti, vrasmasul care se face placut sufletelor noastre, cariul virtutilor, jefuitorul pizmas al faptelor noastre bune, cel care a uns cu miere otrava înselaciunii cu care-i deprins si a întins cugetului omenesc paharul pricinuitor de moarte, pentru ca, dupa cum stim, sa se îmbuibe nesatios din patima.

 

Sf. Vasile cel Mare - Cele trei cuvinte ascetice.

Constitutiilor ascetice. Epistole ascetice

Editura Institutului Biblic si de Misiune Ortodoxa

Bucuresti - 2009, pag.104


 

Soarele nu trebuie sa apuna peste mânia dintre frati, ca nu cumva noaptea sa-i duca la deplina învrajbire, si în ziua judecatii sa fie covârsiti de o vina de neînlaturat.

Nu trebuie sa se astepte prilej potrivit pentru îndreptate, fiindca nimeni n-are siguranta zilei de mâine; cu adevarat oamenii planuiesc multe pentru ziua de mâine, dar multi n-o mai apuca.

 

Sf. Vasile cel Mare - Cele trei cuvinte ascetice.

Constitutiilor ascetice. Epistole ascetice

Editura Institutului Biblic si de Misiune Ortodoxa

Bucuresti - 2009, pag.170-171


 

Iubirea de Dumnezeu nu se poate învata. Caci nici sa ne bucuram de lumina si sa râvnim dupa viata n-am învatat de la altul, nici sa iubim pe cei care ne-au nascut sau ne-au hranit nu ne-a învatat altul. Astfel, deci, cu mult mai mult învatarea iubirii de Dumnezeu nu vine din afara; ci deodata cu întocmirea vietii, adica a omului, ni se s-a împlântat oarecare ratiune ca samânta, care are de la sine facultatea de a-si însusi iubirea.

 

Sf. Vasile cel Mare - Regulile mari

Editura Institutului Biblic si de Misiune Ortodoxa

Bucuresti - 2009, pag.19


 

Ea, înfrânarea, stim ca este mama întelepciunii si datatoare de sanatate; ca îndeparteaza mult piedicile care stau în calea rodirii bogate de fapte bune în Hristos, daca, desigur, dupa cuvântul Domnului, grijile acestei lumi, placerile vietii si poftele celorlalte lucruri nu înabusa cuvântul si îl fac sa nu rodeasca.

 

Sf. Vasile cel Mare - Regulile mari

Editura Institutului Biblic si de Misiune Ortodoxa

Bucuresti - 2009, pag.72


 

Cu alte cuvinte, daca am vrea sa explicam crestinismul dupa numirea ce i se da, atunci vom spune ca el e o imitare a firii dumnezeiesti. Si nimeni sa nu se tulbure pentru modestia firii noastre, pe motiv ca-i atât de departe de cea fara de margini si desavârsita a lui Dumnezeu, caci numirea nu depaseste firea.

 

Sf. Grigorie al Nyssei - Despre întelesul numelui de crestin.

Despre desavârsire. Despre iubirea fata de saraci

Editura Institutului Biblic si de Misiune Ortodoxa

Bucuresti - 2009, pag.10-11


 

Deci, cei care poarta numele lui Hristos ar trebui mai întâi sa fie ceea ce voieste sa arate numele acesta si numai dupa aceea sa se împodobeasca cu un astfel de nume.

 

Sf. Grigorie al Nyssei - Despre întelesul numelui de crestin.

Despre desavârsire. Despre iubirea fata de saraci

Editura Institutului Biblic si de Misiune Ortodoxa

Bucuresti - 2009, pag.22


 

Dar poate ca vei zice: si eu sunt sarac. Fie! Da totusi cât ai caci Dumnezeu nu-ti cere ceva ce-i peste puteri. Tu sa dai pâine, altul un pahar cu vin, iar altul o haina si astfel suferinta în care se zbate un om poate fi înlaturata.

 

Sf. Grigorie al Nyssei - Despre întelesul numelui de crestin.

Despre desavârsire. Despre iubirea fata de saraci

Editura Institutului Biblic si de Misiune Ortodoxa

Bucuresti - 2009, pag.67


 

Caci prin rugaciune ajunge cineva sa fie unit cu Dumnezeu. Iar cel ce este cu Dumnezeu s-a despartit de vrasmasul.

Rugaciunea este paza neprihanirii, potolirea mâniei, înfrânarea mândriei, curatirea de pomenirea raului, dezradacinarea pizmei, înlaturarea nedreptatii, îndreptarea necredintei.


Sf. Grigorie al Nyssei - Despre Rugaciunea Domneasca

Editura Institutului Biblic si de Misiune Ortodoxa

Bucuresti - 2009, pag.11


 

Daca voim deci sa-I aducem lui Dumnezeu cererea pentru mila si iertarea Lui, sa înzestram constiinta noastra cu îndrazneala, facând din viata noastra o sustinatoare a acestor cuvinte si sa spunem cu adevarat: „Si noi am iertat datornicilor nostri".

 

Sf. Grigorie al Nyssei - Despre Rugaciunea Domneasca

Editura Institutului Biblic si de Misiune Ortodoxa

Bucuresti - 2009, pag.96


 

Dar mie mi se pare ca e bine sa cercetam si nebunia patimii mândriei, pentru ca aceasta fericire sa ne fie usor de dobândit, întrucât si smerita cugetare se dobândeste cu multa usurinta si fara oboseala. Caci, precum cei mai priceputi dintre doctori, scotând la iveala pricina bolii, biruiesc apoi usor boala, asa si noi dând pe fata gaunosia celor ce se falesc, ne facem usor de strabatut calea smeritei cugetari.

 

Sf. Grigorie al Nyssei - Despre Fericiri

Editura Institutului Biblic si de Misiune Ortodoxa

Bucuresti - 2009, pag.18


 

Voiesti sa stii cine e sarac cu duhul? Cel ce a dat bogatia trupeasca în schimbul bogatiei sufletului, cel ce  s-a saracit pentru duh, cel ce s-a scuturat ca de o povara de bogatia pamânteasca, încât ajuns usor si aerian, e rapit de cele de sus, cum zice Apostolul, „calatorind împreuna cu Domnul, în nor"(1 Tes. 4, 16).

 

Sf. Grigorie al Nyssei - Despre Fericiri

Editura Institutului Biblic si de Misiune Ortodoxa

Bucuresti - 2009, pag.22


 

Deci fericit cu adevarat este cel ce se foloseste de vrajmas ca de un ajutor în înaintarea spre bine.


Sf. Grigorie al Nyssei - Despre Fericiri

Editura Institutului Biblic si de Misiune Ortodoxa

Bucuresti - 2009, pag.123


 

Partas m-am facut chipului, dar nu l-am pazit. Acum Se face El partas trupului meu, ca sa mântuiasca acest chip si nemuritor sa faca trupul meu.

 

Sf. Grigorie Teologul - Cuvânt la Nasterea Mântuitorului Iisus Hristos.

Cuvânt la Sfintele Pasti. Panegiric (cuvânt de lauda) la Sfântul Vasile cel Mare

Editura Institutului Biblic si de Misiune Ortodoxa

Bucuresti - 2009, pag.21

 

 

Caci pentru cel hranit, hrana este învatatura. Însa de acum sa devenim si noi partasi Legii nu dupa litera, ci în mod evanghelic; în mod desavârsit, iar nu nedesavârsit; în mod vesnic, iar nu vremelnic.


Sf. Grigorie Teologul - Cuvânt la Nasterea Mântuitorului Iisus Hristos.

Cuvânt la Sfintele Pasti. Panegiric (cuvânt de lauda) la Sfântul Vasile cel Mare

Editura Institutului Biblic si de Misiune Ortodoxa

Bucuresti - 2009, pag.58


 

Putine picaturi de sânge lumea întreaga au replasmuit, si ele devin precum seva laptelui pentru toti oamenii, si într-un întreg ne aduna si ne leaga împreuna (unii cu altii).

 

Sf. Grigorie Teologul - Cuvânt la Nasterea Mântuitorului Iisus Hristos.

Cuvânt la Sfintele Pasti. Panegiric (cuvânt de lauda) la Sfântul Vasile cel Mare

Editura Institutului Biblic si de Misiune Ortodoxa

Bucuresti - 2009, pag.66


 

Numai doua cai cunosteam amândoi, cea dintâi de mare pret, cea de-a doua de o valoare mai mica. Cea dintâi ducea spre casele noastre sfinte si spre profesorii care propovaduiau în ele, pe când cea de-a doua, la profesorii de stiinte profane.

 

Sf. Grigorie Teologul - Cuvânt la Nasterea Mântuitorului Iisus Hristos.

Cuvânt la Sfintele Pasti. Panegiric (cuvânt de lauda) la Sfântul Vasile cel Mare

Editura Institutului Biblic si de Misiune Ortodoxa

Bucuresti - 2009, pag.91

Site realizat cu sprijinul Protoieriei Ploiesti si Parohiei Zlatari - Bucuresti

Un proiect dezvoltat de Primespace